Dincolo de tragedie și teama pe care o cultivă, epidemia de coronavirus, izbucnită în Wuhan, are și un dar aparte: este probabil cel mai dur test pe care regimul comunist de la Beijing îl dă, de la masacrul din Piața Tiananmen încoace.

„În realitate, nu prea există nicio urmă de empatie. Nu e ca și când ar folosi un ton care să exprime grijă față de cetățean. Este unul amenințător. Nu te face să te simți foarte confortabil”. Este mărturia de dată recentă a lui Harmo Tang, scoasă la iveală de o investigație a cotidianului New York Times.

Tang este student în Wuhan, un statut care, peste noapte, a glisat spre cel de stigmat. Cu capul în zidul noii realități a dat odată ce s-a întors acasă, în orașul natal, Linhai. Grație sistemelor-gigant de supraveghere folosite de statul chinez pentru a ține în lanț populația, a fost o chestiune de zile până când autoritățile locale din Linhai să afle că Tang s-a întors acasă. Urmarea: a fost arestat la domiciliu, iar datele sale de identificare, de la buletin la fotografii, au fost făcute publice pentru ca locuitorii înșiși să poată face pe detectivii în caz că tânărul încalcă consemnul oficial de a rămâne în apartamentul-lagăr.

Că abuzurile de acest tip făcute de stat asupra cetățenilor au atins un nivel critic chiar și pentru standardele din China, e limpede din faptul că tocmai un secretar de partid din Wuhan s-a văzut nevoit să recunoască existența unor asemenea practici: „Monitorizăm această situație. Cred că sunt oameni care îi discriminează pe cetățenii din Hubei sau îi raportează autorităților, însă cred că majoritatea oamenilor îi tratează cu bunătate pe oamenii din Hubei”. Dacă tov. Ma Guoqiang crede că se întâmplă asta, noi de ce ne-am îndoi?

Apoi, în provincia Jiangsu, din estul Chinei, carantina s-a transformat în închisoare după ce autoritățile au folosit bare metalice pentru a baricada în apartament o familie recent întoarsă din Wuhan. Pentru a-i ajuta să supraviețuiască, vecinii le coboară provizii cu ajutorul unei frânghii, direct în balcon.

Nici cazul lui Jia Yuting, o studentă de 21 de ani din Wuhan, nu este mai puțin sfâșietor. Potrivit New York Times, se întorsese deja în orașul natal din centrul Chinei de 18 zile – mai mult decât perioada de carantină de 14 zile – atunci când a primit vestea că bunicul ei, care trăiește într-un sat din apropiere, este bolnav. Fata a urmat instrucțiunile și și-a oferit datele de identificare Comitetului local al Partidului Comunist.

După ce un profesor de școală generală a contactat-o la întâmplare pe WeChat, studenta a realizat că informațiile ei personale au fost postate online. Apoi a primit un telefon de la un localnic: „De ce te-ai întors, Wuhan? Ar fi trebuit să rămâi acolo. Cățea din Wuhan”.

mai mult la   universul.net

Lasă un răspuns