Partidul Comunist Chinez (PCC) a serbat pragul de 100 de ani într-o manieră mult mai strălucitoare decât o pot face membrii partidului creat în Bucureşti la 8 mai 1921.
Percepţia comunismului chinez este una specială, atât prin raportare la istoria Regatului de Mjloc, cât şi relativ la comunismul sovietic. Nu se poate pune semnul egalităţii între cele două forme ale comunimului decât în punctele principale ale teoriei puterii, precum şi în majoritatea consecinţelor negative pe care aplicarea ideologiei în mod inevitabil le-a adus. În celelalte perspective însă – geopolitice, economice, tehnologice, demografice – diferenţele sunt mari, ceea ce a făcut din China de astăzi o putere relevantă la nivel global.

De asemenea, două aspecte sînt fundamentale în ceea ce priveşte diferenţierile dintre comunismul chinez şi sovietic. Mai întâi, faptul că dogma comunistă a fost urmată în China în sfera economică timp de doar 29 de ani, pe când în Uniunea Sovietică aplicarea incompetentei ideologii s-a făcut practic pe o durata de peste 70 de ani. Spre deosebire de Uniunea Sovietică, China nu a trebuit decât să îşi amintească o parte din practicile anterioare anului 1949, iar o bună parte a oamenilor care au ascultat cuvintele lui Deng Xiaoping din anii 1978 – 1980 trăiseră efectiv într-o lume care economic funcţiona mai bine decât comunismul, având astfel o minimă educaţie economică, foarte necesară la momentul marilor schimbări.
A doua diferenţă majoră este aceea a preeminenţei geopoliticii în faţa ideologiei. Concret, China este condusă de un partid comunist geopolitic, pe când Uniunea Sovietică a fost expresia unui partid comunist ideologic. Pentru liderii de la Moscova geopolitica a fost o expresie a nevoilor ideologice, pe când la Beijing ideologia este doar una din expresiile pe care geopolitica Chinei le poate avea.

Citeste mai mult: adev.ro/qz0iks


Descoperă mai multe la Beijing | China ⓜ mapamond domains

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Lasă un răspuns